luni, 11 octombrie 2010

Omul cu pusca. Asta nu e PA.

           Omul cu puşca se eliberase. Scăpase de frustrarea umilinţei. Atâtea nopţi eşuate în mângâieri sterile şi lungi. Trupul ei devenise un sloi de gheaţă pe care mâinile lui îl şlefuiseră închizându-l apoi într-un chivot subţire de tablă. Nu l-a putut ierta. Cum să-i ierţi neputinţa?!...Era împotriva firii, el o creease.
            Acum trupul gol întins pe spate şi priponit în miezul încins al zilei cu sfori pe aripa camionului acolo unde purta şi vânatul cel rar în văzul lumii şi sfidarea legii când se nimerea să împuşte vre-o căprioară rătăcită, trupul ei sărbătorea scăpat din zăgazuri singura lui victorie

luni, 4 octombrie 2010

Ţapinarii cerului

cu pieptul dezgolit

în lumină
trec rătăcit printre vorbe
netrebuincioase vise
smulse din somn
precum şerpi despletind
şuier de vânt

cercul
mă strânge înfrânt
precum coaja
în miez de copac
nesfârşită doar ploaia
doi câte doi perechi
urcăm pe corabie

mireasmă
de sare
apa trece curând
peste bordul înalt
năpădeşte flămând
precum iarba
asfaltul pe punte

în zare
îngeri ţapinari
cară cu plutele
lemn de stejar

pământ a rămas
doar în cer
pe un vârf de munte
un platou
cu pădure de cruci

un ecou înfundat
odihneşte-n urechi
loviturile
de secure

singuri peştii
tăcuţii peşti
uitaţi în adânc
tresar



Foto:ark-angel-1300poza cuvintepentrusuflet.jpg

vineri, 1 octombrie 2010

Crochiu

Au iesit pictorii la miting
Jerpeliţi cu bărbile lor soioase
Mătură caldarâmul de frunze


Au coborât de pe ziduri
Lunecând din icoane
Ca nişte umbre de sfinţi


De parcă ar fi înviat
Pădurea în catedrala
Lunii octobrie


Îngeri tăcuţi gardienii
În uniformele lor albe
Se pierd în zare